> Timp de două zile, comuna bucovineană a fost, fără false pudori, capitala mondială a ouălor încondeiate

Când ajungi într-un loc unde sufletul îţi tresaltă de bucurie – ca să-l parafrazăm pe Creangă, bunul prieten al Eminescului –, la tot ce vezi în jur, la tot ce exprimă oamenii de acolo prin atitudine, grai, obiceiuri, ştii cu siguranţă că eşti acasă. Eşti acasă pentru că îi simţi de-ai tăi, din familia ta, din casa ta. Un astfel de loc este comuna Ciocăneşti. Unde, timp de două zile, sâmbătă şi duminică, a avut loc un regal de autentic, tradiţie şi românească bună simţire. Bref: ediţia a X-a a Festivalului naţional al ouălor încondeiate, adică al zecelea an de când, prin osârdia capilor comunităţii, se organizează un astfel de eveniment.

Sub spectrul oarecum formularistic, dar câtuşi de puţin neadevărat – „Paştele în Bucovina”, înainte de Lăsata Secului a ortodoxiei, organizatorii, recte CJ Suceava, Centrul Cultural Bucovina, Centrul pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale, Primăria Ciocăneşti, CL al aceleiaşi localităţi şi şcoala gimnazială din comună au oferit oaspeţilor şi membrilor comunităţii locale un festin cultural. Prezidat discret, dar cu eleganţă, de noul primar al localităţii, Radu Ciocan, autodeclarat continuator al muncii fostului edil-şef, Gheorghe Tomoioagă, autorul celorlalte 9 ediţii ale festivalului.

Care festival a început printr-o slujbă de sfinţire, oficiată de un sobor de preoţi ai comunei, şi a continuat, firesc, printr-un să-i zicem concurs interjudeţean între prichindeii încondeietori de ouă invitaţi la manifestare. Nu a fost un concurs, pentru că, văzându-i şi admirându-i o zi întreagă la muncă, înnobilând cu mânuţele lor coaja ouălor date spre prelucrare de „magiştrii” lor (artişti populari autentici), toţi au câştigat. Aşa că nu are vreun rost să oferim clasamente, fie ele şi oficiale. Vom spune