Fără vreo logică anume sau fără vreun suport argumentativ, Braşovul pare a nu fi în graţiile puterii actuale - cum nu a fost nici în cele ale precedentei - pentru a deveni capitală regională.
Printre motivele desemnării oraşului nostru ca şi capitală regională, argumente susţinute şi de elita intelectuală, dar şi de politicieni, putem aminti că acesta este cel mai mare oraş din Regiunea Centru, fiind singura capitală de judeţ cu o populaţie de peste 200.000 de locuitori. Braşovul este cel mai mare contributor la bugetul de stat din regiune. Totodată, Braşovul este unul din polii de creştere economică a României, iar regionalizarea ar trebui să fie făcută în jurul unui astfel de pol.
Braşovul are un centru universitar decent, fiind oricum cel mai mare şi mai bine clasat din regiune. Turismul reprezintă un alt punct forte al oraşului. Iar legăturile cele mai simple dintre Moldova, Muntenia şi Transilvania se fac tot prin Braşov. Faptul că drumurile şi căile ferate sunt cum sunt nu reprezintă o ,,particularitate” a zonei, ci o problemă naţională.
Braşovul este un şi un oraş situat la confluenţa a trei culturi: română, maghiară şi germană. Iar despre conflicte etnice grave sau chiar marginale nu putem discuta la modul serios în Braşov.
Cu toate acestea am remarcat în mass-media centrală declanşarea unei campanii, dacă nu de denigrare, pentru că ar fi ilogic şi totalmente imoral, ci de minimalizare a importanţei Braşovului. De subevaluare a puterii sale economice, de bagatelizare a nivelului educaţional, de subestimare a meritelor istorice, de depreciere a potenţialului acestuia.
Campania, dusă mai ales pe televiziuni, ar putea fi privită ca o întâmplare, ca un efect al faptului că, de exemplu, Sibiul, prin politicienii săi, ştie să-şi vândă mai bine marfa.
Totuşi, mai multe televiziuni centrale au demarat un proces de ,,laudatio” l
