Vestea apariției Decretului 770 din 1 octombrie 1966, care interzicea avorturile, a căzut ca o bombă. Până la 26 decembrie 1989, efectele lui au nenorocit mii de destine sau au curmat vieți nevinovate
Mihai D., Bucureşti: „În toamna lui 1966 eram student în anul doi. Eu şi prietena mea eram deja ca o familie. Prezervativele erau, în acel timp, cel puţin pentru mine, ceva aproape de neconceput, lăsându-ne în voia unei «bile» bazice, făcută pe sub mână la farmacie, care, aplicată local «în timp ce» avea efect contraceptiv. Câteodată… Când nu, apelam la o reţea de farmaciste, preluată de la nişte prieteni aflaţi mereu în aceeaşi situaţie. Noi mergeam undeva pe lângă Gara de Nord. Parola era «ace de seringă», farmacista ne dădea fiolele care provocau avortul.“
În 1966, domnul Mihai şi prietena lui se găseau puşi în a treia situaţie de a procura „ace de seringă”, după o vacanţă „fierbinte” cu cortul, la Costineşti… „Conform obiceiului, scrie AMINTIRI DIN EPOCA DE AUR cititorul nostru, ne-am prezentat seara, înainte de terminarea programului, la farmacie. De data aceasta doamna de acolo ne-a privit speriată şi ne-a spus că nu ne mai poate ajuta, că «a venit Decretul peste noi!».
Concret, se interzisese prin lege întreruperea deliberată a sarcinii pentru femeile având mai puţin de patru copii şi 45 de ani. Pedepsele erau cu puşcăria şi se aplicau atât femeilor în cauză cât şi persoanelor implicate în operaţie. Au urmat zile de coşmar, cu încercatul metodelor băbeşti. Prietena mea a sărit de pe masă şi a făcut, aproape non-stop, băi fierbinţi. Nici un rezultat! Atunci ne-am hotărît să păstrăm copilul fiindcă la metoda avortului în sufragerie, cu moaşă, lighean şi andrele, nici nu ne puteam gândi. Soţia a înterupt studiile, eu am fost obligat să trec la seral.
Din fericire, copilul s-a născut sănătos, are acum 46 de ani şi trăieşte la mii de kilometri de ţ
