Pentru ca jurizarea competiţiei pentru titlul de Capitală Culturală Europeană să nu se politizeze, liderii Clujului mizează pe faptul că Parlamentul European va modifica procedura de selecţie, urmând ca din juriu să facă parte evaluatori independenţi, de la nivel european.
Ministrul Culturii, Daniel Barbu, şi-a exprimat deja susţinerea pentru Timişoara, în demersul obţinerii titlului de Capitală Culturală Europeană, aşa încât Clujului nu-i rămâne decât să spere că Parlamentul European va stabili un regulament echitabil de selecţie, pentru a nu fi discriminat de către Guvernul României, în această competiţie. Şeful Asociaţiei Cluj Capitală Culturală Europeană, Florin Moroşanu, şi europarlamentarul clujean Rareş Niculescu, au explicat că desemnarea capitalelor culturale europene, pentru perioada 2020 - 2033, se va face în baza unui regulament adoptat de Parlamentul European. Or, acest regulemnt, este încă în fază de analiză. Cel mai probabil, a comentat Moroşanu, membrii guvernelor vor fi scoşi din juriu.
Riscul privind politizarea competiţiei pentru titlul de capitală culturală europeană va putea fi anulat doar dacă Uniunea Europeană va lua nişte decizii în sensul acesta. Şeful Asociaţiei Cluj Capitală Culturală Europeană, Florin Moroşanu, a explicat că, anul trecut, pentru jurizarea oraşelor din Cipru, care se bat pentru titlul de capitală europeană din 2017, au existat o serie de intruziuni politice care,însă, au fost anulate imediat, la cererea reprezentanţilor Comisiei Europene. Ţindând cont de reacţia ministrului Culturii, Daniel Barbu, care le-a promis liderilor de la Timişoara că-i va susţine, în mod direct, în demersul obţinerii titlului de capitală culturală europeană, este posibil ca şi municipiul Cluj-Napoca să fie boicotat, la jurizarea din 2015, pentru calificarea în acestă competiţie. Ţinând cont de aceste aspecte, atât Florin Moroşanu câ
