Broasca-ţestoasă chinezească, brăţările Shamballa şi ochiul rău turcesc sunt talismane purtate de mulţi români, deşi ele aparţin altor culturi.

Românii cred în superstiţii mai mult decât în ştiinţă, arăta un sondaj realizat de Facultatea de Sociologie de la Universitatea din Bucureşti. Deochiul este cea mai răspândită dintre ele, deopotrivă în mediul rural şi urban, iar 51% din români cred că hainele de culoare roşie îi protejează de deochi, potrivit cercetării numite „Populaţia şi Ştiinţa“. Era firesc, în aceste condiţii, ca talismanele şi amuletele să se bucure de popularitate printre români.

De unde nevoia de a purta aceste obiecte aducătoare de noroc şi cu virtuţi magice? Psihologul Bogdana Bursuc explică: „Are legătură cu frica, îngrijorările şi cu nevoia de a ne asigura că totul va fi bine. În lipsa unor certitudini reale, oamenii fabrică diverse metode pentru a se linişti şi a se simţi asiguraţi, iar talismanele sunt o astfel de metodă“.

Împrumutate fără discernământ

Românii poartă la gât sau la mână obiecte aducătoare de noroc împrumutate din alte culturi, de-a valma. Le vedem pe toate pe tarabe: medalioane cu ochiul rău turcesc ori cu simbolul chinezesc Yin şi Yang, brăţări tibetane Shamballa şi obiecte decorative cum sunt pisica norocoasă japoneză ori broaştele ţestoase – şi acestea chinezeşti. Unele protejează de deochi, de boli, de ghinioane în general şi poartă numele de amulete, iar altele aduc purtătorului şi unele efecte benefice (energizează, cresc fertilitatea sau atrag norocul la bani şi în dragoste) şi se numesc talismane.

„Pentru omul modern, semnificaţiile amuletelor şi talismanelor nu mai sunt clare. Ele sunt ori simple podoabe pe care le poartă pentru că sunt la modă, ori obiecte norocoase pe care le împrumută de peste tot, fără discernământ. În trecut, talismanul personaliza individul şi nu se făcea oricum, dar as