Controversa apărută la noi pe tema „Scrisorii celor Patru“ către preşedintele Comisiei Europene s-a stins, dar semnificaţia ei rămâne. Miniştrii de Externe german, olandez, danez şi finlandez au adus pe ordinea de zi a UE ideea că este nevoie de măsuri prin care să se poată impune conformarea statelor-membre la valorile fundamentale ale Uniunii.

Foarte probabil, vom auzi curând noutăţi pe această temă - nordicii sunt, se ştie, foarte perseverenţi.

Mai mult, scrisoarea include afirmaţia că aceste măsuri ar duce la creşterea sprijinului popular faţă de noi extinderi. Într-o lectură pesimistă, ea poate fi interpretată astfel: în lipsa unor reforme de acest gen, nord-europenii ar putea deveni reticenţi faţă de primirea de noi membri (după Croaţia). O asemenea perspectivă nu poate fi tratată cu seninătate.

Vizată de expeditori era în primul rând Ungaria, al cărei guvern se află într-un război rece cu Comisia şi cu mai toată lumea, pe fondul încercărilor premierului Viktor Orban de a controla sau de a slăbi instituţiile autonome. Dar este clar că s-a făcut trimitere, indirect, şi la alte ţări cu bilanţ nu tocmai imaculat, inclusiv la România.

La noi, discuţiile au încetat - vom vedea dacă definitiv sau doar temporar - în momentul în care premierul Victor Ponta şi-a asumat explicit susţinerea faţă de propunerea „Celor Patru“, amendând declaraţiile iniţiale ale ministrului de Externe, Titus Corlăţean. Acesta sugerase, anterior, că România ar putea accepta propunerea dacă se va asigura totodată şi respectarea „unor principii fundamentale ale UE precum solidaritatea şi respingerea unor idei privind noi linii de demarcaţie, o Europă cu mai multe viteze (şi se va genera) mai multă solidaritate între mai vechii membri şi mai noii membri“. De asemenea, aprecia dl Corlăţean, trebuie respins populismul care afectează şi sistemele unora dintre membrii m