Liderii zonei euro au tăiat unul din principalii stâlpi care susţin sistemul bancar modern, acela al siguranţei depozitelor, forţând pe oricine are cont bancar în Cipru să participe la salvarea ţării de la faliment. Primele efecte ale deciziei, fără precedent, sunt consternare şi panică în Cipru, unde populaţia s-a trezit peste noapte cu economii mai mici cu până la 10%, şi teama că s-a stabilit un precedent periculos, care ar putea destabiliza sistemul bancar european şi crea o nouă criză.
Ideea Germaniei şi a altor state din zona euro de a forţa oamenii de afaceri care profită de paradisul fiscal din Cipru să participe la salvarea ţării a devenit fapt împlinit după ce miniştrii de finanţe din zona euro au decis vineri seara un bailout de zece miliarde euro. Însă ajutorul vine însoţit de pierderi mascate sub forma unor taxe impuse celor care deţin depozite la băncile din Cipru. Depozitele bancare de peste 100.000 euro sunt „taxate“ cu 9,9%, iar cele mai mici cu 6,75%.
Măsura are rolul de a atrage 5,8 miliarde euro, bani care vor fi utilizaţi pentru recapitalizarea băncilor. Deţinătorii de depozite afectaţi urmează să primească drept compensaţie acţiuni la bănci cu valoare echivalentă pierderii, odată ce sistemul bancar va fi recapitalizat, potrivit unui purtător de cuvânt al Guvernului.
Taxare nediscriminatorie pentru toţi deponenţii
Este adevărat că o mare parte din depozitele bancare din Cipru aparţin străinilor (37% din total, după unele estimări, jumătate din total după altele), dar prin decizia luată de miniştrii, creditorii internaţionali confiscă bani, fără discriminare, de la toţi deponenţii, de la pensionari la elevi, scrie The New York Times. Noul preşedinte cipriot Nicos Anastasiades a asigurat că prin taxarea depozitelor se evită implementarea unor măsuri dure de austeritate precum majorarea impozitelo
