Administraţia americană a făcut cunoscut că va renunţa la o parte esenţială a sistemului său de apărare antirachetă din Europa – un tip de interceptor puternic contestat de Rusia, ca parte a unei restructurări globale a planurilor sale de apărare antirachetă care vizează contracararea rachetelor din Coreea de Nord şi Iran.

Specialiştii s-au grăbit să comenteze că anunţul făcut de SUA este un semnal transmis Moscovei.

Impasibilă

Dar Rusia nu pare impresionată de gest. “Nu este vorba despre nicio concesie făcută Rusiei”, a declarat un viceministru rus al Afacerilor Externe, Serghei Riabkov, pentru cotidianul Kommersant, adăugând că nu vede nicio legătură între declaraţiile făcute de Pentagon privind restructurarea scutului antirachetă şi obiecţiile exprimate până acum de Rusia.

Ministrul american al apărării, Chuck Hagel, a anunţat decizia SUA, dar nu a făcut însă nicio referire la obiecţiile Rusiei cu privire la planurile sale europene în anunţul său, menţionând doar că etapele scutului antirachetă din Europa vor merge mai departe şi că angajamentul american de apărare antirachetă de pe bătrânul continent “rămâne ferm”.

Noi interceptori, noi cheltuieli

Restructurarea include cheltuieli de un miliard de dolari pentru amplasarea a 14 noi interceptori pe lângă cei 30 aflaţi la baze militare din Alaska, de-a lungul coastei de Vest americane, precizează AFP.

Phenianul şi-a ameninţat vecinii sud-coreeni cu un conflict armat ca răspuns la noile sancţiuni care i-au fost impuse de ONU ca urmare a unui al treilea test nuclear pe care l-a efectuat în februarie şi ca răspuns la manevrele militare comune dintre Coreea de Sud şi SUA.

Deveselu nu e vizat

În ciuda modificărilor anunţate, instalarea în Turcia a unui radar de tip TPY-2, conceput pentru detectarea lansărilor de rachete balistice şi a traiectoriei acestora