Impunerea unei taxe asupra deponenţilor în băncile cipriote marchează o noua turnură în criza europeană. Depozitele de peste 100.000 de euro vor fi supuse unei taxe de 10%, iar cele sub 100.000 de euro uneia de 6,7%, deşi este posibil ca aceste niveluri să se schimbe. Măsura a fost decisă de ''Troica' formată din Comisia Europeană, FMI şi Banca Centrală Europeană, ca parte a unui ultimatum de tipul ''n-ai de ales'' dat guvernului cipriot.
Printre milionarii românii care sunt afectaţi de această decizie se numără Ion Ţiriac, Puiu Popoviciu, Florin Pogonaru şi Radu Georgescu de la Gecad.
De asemenea 40.000 de români vor fi loviţi de cea mai dură măsură luată până acum în criza financiară. Conform datelor de la Ministerul Afacerilor Externe, comunitatea românilor care locuiesc în Cipru este de aproximativ 40 de mii de persoane. În total, 11.000 de firme din România sunt înregistrate în jurisdicţii cu regimuri fiscale permisive. 6.000 dintre acestea au luat calea Ciprului.
Parlamentul de la Nicosia este presat să ratifice acordul sub ameninţarea că fără el nu vor exista fonduri de salvare iar BCE va retrage tot sprijinul în materie de lichiditate acordat băncilor afectate.
''Troica'' şi susţinătorii săi au justificat taxarea argumentând că statul nu poate susţine povara datoriei unui plan de salvare bancar. Dar aceasta înseamnă pur şi simplu că povara datoriei a fost transferată de la bănci, unde îi este locul firesc, gospodăriilor, care nu au avut niciun rol în deciziile privind creditarea.
Ca parte a acestei campanii de propagandă, accentul a fost pus pe oligarhii ruşi şi evazioniştii fiscali care au spălat fonduri prin intermediul băncilor cipriote. De fapt, printre cei prinşi în categoria superioară a deponenţilor sunt pensionarii, pentru care suma reprezintă economiile de o viaţă, şi alte persoane care au