„Este un precedent de care mă tem”, a comentat Mircea Coşea, profesor la Academia de Studii Economice din Bucureşti pentru Curierul Naţional rezoluţia recentă găsită la criza cipriotă şi care prevede tăieri de până la 10% pentru depozitele clienţilor la băncile din această ţară. Faptul că o astfel de măsură extremă a fost aprobată de Uniunea Europeană lasă un precedent care ar putea fi aplicat în viitor chiar şi în România. Coşea a mai spus că această decizie îi aminteşte de experienţa românească in 1992 când guvernul condus de Theodor Stolojan prelua valuta deponenţilor din băncile româneşti; a fost şi atunci o soluţie extremă, condamnabilă, de mare criză.

„Revenirea la această soluţie mă cam sperie; înseamnă că suntem într-o situaţie foarte gravă, că lucrurile au deviat către o criză foarte gravă a sistemului bancar şi monetar”, a mai spus profesorul, adăugând că din precipitarea problemei cipriote ne spune că nici pe departe criza financiară din Europa nu a încetat şi că trebuie să ne aşteptăm la „lucruri extrem de grave”.

Tentaţia unei astfel de măsuri poate exista şi în România

O concluzie ar fi aceea că această criză europeană nu este concentrată la câteva ţări, ci că s-a extins şi nu poate exista o insulă de fericire într-un ocean de furtună. Este şi cazul României, unde problemele acumulate la nivelul bugetului şi economiei pot provoca o măsură similară care să conducă la pierderea totală a imagini şi credibilităţii a ţării pentru atragerea investitorilor.

Este nevoie de reforme structurale şi de reindustrializare

O a patra lecţie este aceea că nu există posibilitatea unei economii neindustrializate care să reziste crizei. Cipru a fost o ţară în mai multe rânduri dată a exemplu pentru faptul că, având un sistem financiar dezvoltat, poate asigura creştere economică şi un standard ridicat de viaţă pentru populaţie, fără a fi nevoie