În schimbul unui împrumut de urgenţă de 10 miliarde de euro pentru evitarea falimentului suveran, Guvernul de la Nicosia trebuie să naţionalizeze parţial depozitele bancare ale populaţiei, măsură fără precedent în UE.

În Cipru, Parlamentul şi guvernul ar urma să discute astăzi un plan de salvare a băncilor primit cu indignare de cetăţenii de rând.

Ei au aflat la sfârşitul săptămânii trecute că în speranţa obţinerii unui credit european de 10 miliarde de euro pentru salvarea băncilor, guvernul lor a promis să impună o taxă de 10% depozitelor bancare mai mari de 100.000 de euro şi de 6,7% tuturor celorlalte.

Măsura este una fără precedent în UE şi va avea, cel mai probabil, consecinţe asupra întregului sistem bancar european. Sâmbătă, imediat după ce condiţiile eventualului împrumut au fost făcute publice, mii de ciprioţi au făcut cozi în faţa băncilor şi în faţa bancomatelor, în încercarea de a-şi scoate banii înainte ca taxa excepţională să intre în vigoare. Aceştia au descoperit însă că deja nu mai au acces la depozite. Intuind isteria creată şi retragerile masive de lichidităţi, banca centrală a Ciprului a dispus închiderea băncilor încă de sâmbătă – în mod normal, zi lucrătoare -, iar bancomatele nu funcţionau şi aveau afişate mesajul „conform instrucţiunilor băncii centrale”. Băncile ar putea rămâne închise luni şi marţi, potrivit presei locale.

Printre cei mai afectaţi vor fi şi tot soiul de milionari şi miliardari din spaţiul post-sovietic, inclusiv din Republica Moldova, care au folosit Ciprul pentu a-şi ascunde capitalurile scoase din ţările de origine. Ruşii de exemplu au calculat că în urma deciziilor adoptate de guvernul cipriot vor pierde circa două miliarde de dolarit, bani depuşi pe conturile din Cipru de către diverse companii şi oameni de afaceri din Rusia.

Şi milionarii din Republica Moldova au folosit această ţară pentr