Bogdan Glăvan, profesor de economie la Universitatea Româno-Americană, spune că pierderile sunt prea mari pentru ca să nu se ia măsuri mai drastice pe seama populaţiei Întrebarea este dacă se va confisca mai mult pe calea fiscală sau dacă se va confisca cu precădere utilizând pârghia monetară, prin inflaţie Parlamentul Ciprului ia în dezbatere la această oră planul convenit de miniştrii de finanţe din zona euro care prevede confiscarea de facto (în schimbul unor acţiuni bancare cu valoare incertă) în proporţie de până la 10% a banilor din depozitele constituite la băncile din insulă. Bogdan Glăvan, profesor de economie la Universitatea Româno-Americană, spune că singurul semn de întrebare este acela dacă ciprioţii vor alege să facă precum islandezii, preferând să lase băncile să dea faliment. El a declarat pentru Curierul Naţional că acum liderii Uniunii Europene încearcă un experiment, însă acesta se poate întoarce împotriva lor ca un bumerang întrucât în ţările mici democraţia mai degrabă funcţionează, iar planul poate fi respins. Precipitarea crizei cipriote nu este o surpriză pentru Bogdan Glăvan. Dimpotrivă, aceasta apare ca fiind pe drumul firesc în logica politicilor care s-au făcut. Salvarea rău-platnicilor la infinit duce la adâncirea pierderilor, iar lucrurile se agravează. În cele din urmă se ajunge la ştergerea datoriilor care se poate face fie prin inflaţie şi devalorizare, aşa cum s-a întâmplat în Argentina (confiscare de două treimi din depozitele populaţiei) sau prin impozitare directă aşa cum se face în Cipru. Primul falit, sistemul bancar În România persistă un pericol similar întrucât şi aici pierderile acumulate în sectorul bancar au atins niveluri greu de susţinut. Glăvan remarcă schimbarea discursului bancherilor care în anul 2010 spuneau că la noi nu sunt probleme, apoi în 2011 afirmau că acestea au fost depăşite, însă realitatea pe care o ved