Spre disperarea pacienţilor şi a aparţinătorilor, îngrijirea paleativă este una dintre marile lipsuri ale spitalelor şi a sistemului medical din Valea Jiului. Vestea că la Petrila se va deschide o Secţie de Boli Cronice a Spitalului de Urgenţă Petroşani este una bună. Ar fi putut funcţiona această secţie pe banii ministerului, dacă consilierii locali din Petrila erau puţin mai deştepţi şi realişti, însă au fost doar orgolioşi.

Din păcate, victoria redeschiderii fostului spital din Petrila este una amară. După multă muncă de convingere, intervenţii parlamentare, adunare de semnături şi comisii venite în control, ne trezim din nou la realitate. Dacă guvernul precedent şi-ar fi permis decontarea cheltuielilor pentru spitalele mici, nu le-ar mai fi închis, sau actualul guvern le-ar fi deschis pe toate cele puse la pământ.

Compartimentul pentru îngrijiri paleative este un pas înainte, un mare beneficiu pentru completarea activităţii SUP, dar petrilenilor le va fi mai utilă această secţie doar dacă vor fi într-un stadiu terminal al unei boli incurabile. În rest, tot Centrul de permanenţă şi Centrul de sănătate multifuncţional le vor fi mai utile.

Costurile utilităţilor pentru noua secţie vor fi suportate din bugetul local. Aceste costuri puteau fi amânate, cu doi ani, dacă în 2011, când spitalul petrilean era propus pentru închidere, consilierii ar fi ales alternativa oferită de Ministerul Sănătăţii, aceea a deschiderii unui cămin de bătrâni.

Atunci, alternativa căminului de bătrâni a fost respinsă cu fermitate de Consiliul Local Petrila şi chiar de aparatul administrativ, pentru că toată lumea spera că se mai poate face ceva, că se putea redeschide spitalul. Dar acest lucru nu s-a întâmplat. În schimb, s-a ratat şansa organizării acestui cămin, a cărui funcţionare era subvenţionată, timp de doi ani, de către minister. De asemenea, aici put