În ultimii doi ani, au fost închise 17 spitale din localităţi mici, ca urmare a reformei întreprinse de ultimul guvern bulgar al partidului GERB, de centru-dreapta, scrie cotidianul sofiot Sega. În România, 67 dintre spitalele închise în 2011 ar fi urmat să devină cămine de bătrâni, însă oficial doar în 16 cazuri s-a întâmplat acest lucru.
Motivul principal pentru închiderea spitalelor sunt criteriile de finanţare din partea Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate care au fost ridicate foarte mult în ultimii ani. Casa a refuzat să finanţeze spitalele care nu corespund criteriilor în ceea ce priveşte numărul angajaţilor şi dotarea cu o aparatură modernă.
''Problema este că spitalul poate să funcţioneze doar dacă are medici cu contract cu norma întreagă. Casa ne cere să avem angajaţi cu norma întreagă şi nu se interesează dacă aceştia sunt pensionari sau nu, este posibil chiar ca unii să aibă şi 90 de ani. În acelaşi timp, nu este posibil să avem, să zicem, cinci consultanţi cu jumătate de normă în loc de un angajat cu norma întreagă'', afirmă Nedelcio Totev, director al spitalului la Cirpan (centrul ţării) care este preşedinte al asociaţiei spitalelor municipale. ''În nicio ţară din Europa calitatea serviciului medical nu este condiţionată de faptul ca medicii să fie angajaţi cu norma întreagă'', a mai declarat Totev.
În altă ordine de idei, Trud scrie că ministrul transporturilor în guvernul de tranziţie Kristian Krîstev nu este mulţumit de activitatea conducerii companiei de transport feroviar BDZ şi intenţionează să întreprindă remanieri. Krîstev îi acuză pe şefii companiei de lipsă de performanţă şi mai ales pentru faptul că aceştia au refuzat să negocieze cu creditorii companiei. Lipsa de dialog i-a enervat pe creditori care au pus poprire pe activele BDZ. Compania a întârziat cu plata unor rate la valoare totală de p
