Inițial era vorba de protecție împotriva unor țări precum Iranul, însă prioritatea este acum Coreea de Nord, care a amenințat chiar luna aceasta Statele Unite cu un atac nuclear.
Statele Unite își vor retrage o parte din sistemul de apărare anti-rachetă prevazut inițial a fi instalat in Europa de est, însã Washingtonul a dat asigurări că asta nu va afecta securitatea vechiului continent.
Secretarul-general Nato, Anders Fogh Rasmussen, la conferința de presă de la Bruxelles x Secretarul-general Nato, Anders Fogh Rasmussen, la conferința de presă de la Bruxelles Anunțul a fost făcut vinerea trecută de șeful Pentagonului Chuck Hagel si repetat luni la Bruxelles de secretarul-general al NATO Anders Fogh Rasmussen.
Instalarea acelui sistem prevazut a funcționa in cadrul NATO trebuia sa se facă in patru faze „modulabile” in funcție de circumstante si amenințări. Fazele de la unu la trei sint confirmate, a declarat Rasmussen, si ele „vor asigura protecția integrala a europenilor”.
In mod concret, sistemele prevăzute pentru Polonia, Turcia si România vor fi instalate treptat, pînă in 2018. Ansamblul asa-numitului „scut anti-rachetă” nu e decât o foarte diluată versiune a proiectul mult mai vast, inițiat sub Reagan, si botezat pe atunci „Războiul Stelelor”. Deja sub cei doi Bush, tatăl si fiul, el își văzuse mult reduse dimensiunile si ambiția, ajungând in această formă edulcorată sub Obama.
Obama a reușit însă să inglobeze proiectul in cadrul mai larg al NATO, el nemaifiind astăzi doar o inițiativa americană negociată in ascuns cu țări est-europene, ceea ce generase o mare iritare la Moscova, Putin declarând chiar că sistemul e dirijat de fapt împotriva Rusiei.
Testele dispozitivelor de interceptare a rachetelor sint inca in curs si, din câte spun experții, nu sint intotdeauna reușite.
Inițial er
