Parlamentarii trebuie să decidă cum va fi aplicată taxa specială asupra depozitelor bancare, prin care Guvernul trebuie să strângă la buget aproape 6 miliarde euro. Taxa a provocat furie în rândul ciprioţilor şi este considerată pe plan internaţional un precedent periculos pentru zona euro. UPDATE: Parlamentul cipriot a respins taxa pe depozite bancare, condiţie pentru primirea unui pachet de împrumuturi externe de la zona euro.
Pentru a preveni retragerile masive de depozite, sucursalele bancare rămân închise până miercuri inclusiv.
În schimbul acestei taxe, UE si FMI vor acorda Ciprului un împrumut de 10 miliarde de euro.
Ciprul este a 5-a ţară din zona euro care beneficiază de un program de salvare internaţional, dar suma de care va beneficia este mult mai mică decât sutele de miliarde de euro date Greciei sau zecile de miliarde vărsate Portugaliei, Irlandei şi sectorului bancar spaniol.
Cipriotii se tem că vor servi drept cobai pentru restul Uniunii Europene. Populatia se întreabă cine va urma după aceea: Spania, Italia, ...? Unii analişti spun însă că această taxă este esenţială pentru a salva sistemul bancar cipriot. Ei pledează însă pentru ca micii depunători să fie scutiti de această taxă. Altii se întreabă însă de ce trebuie salvate băncile cipriote, firme de talie mică al căror faliment n-ar fi pus în pericol restul Uniunii europene. Spre deosebire de Spania sau Irlanda, două tări lovite si ele de criză bancară, sistemul bancar din Cipru nu are importantă strategică în UE. In fapt sistemul bancar cipriot se rezumă la două bănci care au putine legături cu restul Europei si au actionari ciprioti. Apoi, contrar cazului Greciei, băncile europene sunt putin expuse la economia cipriotă si la datoria suverană a insulei. In sfârsit, marile bănci vest-europene nu au filiale în Cipru, cum au în Grecia. De ce trebuie salvate băncile
