În curând va apărea pe rafturile librăriilor o nouă ediţie a unei capodopere literare, care a cunoscut şi o ecranizare pe măsură, „Fahrenheit 451“, scrisă de un maestru al literaturii SF, Ray Bradbury. Reeditarea apare acum în româneşte la editura Paladin, la fix 60 de ani de la apariţia cărţii, reprezentând deci şi un omagiu. „Fahrenheit 451“ face parte din aceeaşi familie cu romanul „1984“ al lui George Orwell şi cu „Povestea cameristei“ al lui Margaret Atwood. Toate trei atrag atenţia asupra pericolului reprezentat de sistemele totalitare. În plus, distopia creată de Bradbury evidenţiază efectul pe care îl au evoluţia tehnologică, societatea de consum şi televiziunea asupra lumii moderne, în care cărţile ajung să devină victime ale statului decis să-şi spele cetăţenii pe creier. Pentru mulţi, (re)citirea romanului va fi o surpriză. Iar înţelesul pe care detaalii din viaţa noastră de zi cu zi îl vor da unor secvenţe considerate, până în urmă cu câţiva ani, doar elemente de recuzită va fi adevărata revelaţie a acestei capodopere a literaturii secolului XX. Scriitorul american Ray Bradbury (1920-2012) a debutat în 1941, în Super Science Stories. În 1947, a publicat primul volum de povestiri, „Dark Carnival“, urmând apoi, în serie, cărţile pe care l-au făcut pe Ray Bradbury o legendă a literaturii americane: „Cronici marţiene“, „Omul ilustrat“, „Fahrenheit 451“. Romanul „Fahrenheit 451“ a fost ecranizat în regia lui François Truffaut, cu Oskar Werner şi Julie Christie în rolurile principale. Radio BBC a realizat, în 1982, o dramatizare a volumului cu vocea lui Michael Penning-ton. În 1986, a fost făcut un joc pe calculator care poartă numele acestei cărţi. În 2006, a fost jucată piesa de teatru cu acelaşi nume pe scena din New York, spectacolul fiind apoi prezentat la festivalul de la Edinburgh, unde a fost laureat al secţiunii „Pick of the Fringe“. Cartea a cunoscut