Istoricul Marius Diaconescu, cel care a sesizat gravele probleme de conţinut ale manualului de istorie a secuilor, consideră că în condiţiile revendicărilor naţionale faţă de statul român, secuii şi-au redescoperit conştiinţa vechilor privilegii medievale şi a autonomiei, dar au uitat că aceasta le-a fost anulată de Budapesta.

Mai mult, istoricul susţine faptul că discursul politic a preluat ca partitură principală tema autonomiei secuieşti, care este, de fapt, o mişcare naţională a maghiarilor din Transilvania.

„Conştiinţa trezită recent a autonomiei medievale serveşte excelent ca subiect de dispută şi provocare politică pentru politicienii unguri, care pot manipula, prin acest discurs, populaţia secuiască drept masă de manevră, chiar critică, împotriva caracterului unitar al statului român.

În lupta lor naţională, secuii, de fapt ungurii din sud-estul Transilvaniei, îşi caută simbolurile autonomiei medievale, fără să îşi amintească niciunul că tocmai guvernul de la Budapesta le-a luat autonomia în 1876. Imnul, steagul, uniformele militare maghiare, manualele de istorie, toate acestea au rolul cristalizării unei conştiinţe puternice, bătăioase, în noua generaţie, care va fi mult mai periculoasă decât generaţia în vârstă“, spune profesorul.

Secuii de rând sunt manipulaţi

Analizând diferenţa dintre autoguvernarea actuală şi cea din perioada autonomiei, istoricul afirmă că nu există nicio deosebire.

„Astăzi, toate satele şi oraşele maghiare au consilieri locali proporţional cu ponderea lor în rândul populaţiei, adică au majoritate absolută în localităţile secuieşti. Au reprezentanţi şi în consiliile judeţene; în două judeţe chiar le domină. Spre comparaţie, comitele secuilor, care reprezenta autoritatea centrală între secui, era, la fel, numit de regele Ungariei în Evul Mediu. @N_P