La 20 martie 1995, zece membri ai sectei japoneze Aum Shinrikyo au răspândit în staţia de metrou Kasumigasaki din Tokyo gaz sarin. În urma acestui atentat, douăsprece persoane şi-au pierdut viaţa, aproape şase mii necesitând tratament medical. Atentatul este considerat cel mai grav delict din istoria Japoniei şi un exemplu pentru potenţialele urmări dezastruoase ale unor atacuri teroriste.
La 20 martie 1995, cinci echipe de terorişti, formate din câte două persoane, aparţinând sectei Aum Shinrikyo (Adevărul Suprem) şi călătorind în metrouri separate, s-au întâlnit în staţia Kasumigasaki, după care au răspândit în aer gaz sarin. Teroriştii au luat antidotul pentru sarin şi au reuşit să plece din staţia de metrou, în timp ce navetiştii care circulau cu metroul, orbiţi şi respirând greu, au încercat să ajungă la ieşire. În urma atentatului, doisprezece oameni au murit, iar aproape şase mii de persoane au ajuns în spitale. Cei mai mulţi dintre cei afectaţi de gaz
s-au recuperat, însă unele victime au suferit afecţiuni permanente la ochi, plămâni şi sistemul digestiv.
O comisie a Congresului american a estimat în urma analizării atentatului din metroul capitalei nipone că dacă gazul sarin ar fi fost împrăştiat cu mai multă eficacitate în staţia Kasumigasaki, un punct central al sistemului de metrouri din Tokyo, ar fi putut să fie ucişi zeci de mii de oameni.
Ca o consecinţă a atacului, poliţia japoneză a efectuat raiduri la sediile sectei Aum şi a arestat sute de membri, inclusiv pe liderul acesteia, Shoko Asahara. În timpul descinderilor la sediile Aum, poliţia a găsit arme chimice şi agenţi biologici, precum anthrax şi ebola, mari cantităţi de explozibil, câteva milioane de dolari şi un elicopter de luptă de fabricaţie rusească.
Secta Aum Shinrikyo, care combina buddhismul cu yoga şi filozofia creştină apo
