De duminică seara, în Biserica Ortodoxă a început Postul Paştilor. Este o perioadă de şase săptămâni, la care se adaugă Săptămâna Sfintelor Patimi, în care credincioşii se reţin parţial, ori total, de la anumite mâncăruri. „Reţinerea trebuie alăturată împreună cu săvârşirea faptelor creştineşti: iertare, milostenie, rugăciune, prin care se doreşte o apropiere mai mare de Dumnezeu“, ne spune părintele Vasile Pop, consilierul cultural al Arhiepiscopiei Aradului.
În timpul postului, slujbele din biserici şi mănăstiri sunt mai sobre, ca de altfel şi veşmintele slujitorilor şi ambientalul din Biserică. În post, credincioşii se spovedesc şi se împărtăşesc, participă mai des la slujbele religioase. „Alături de reţinerea de la mâncăruri şi vicii, creştinul săvârşeşte în post acte de caritate, cercetează pe cei bolnavi sau întemniţaţi, ajută persoanele şi familiile nevoiaşe. Postul are ca efect bucuria pascală, adică trăirea evenimentului Învierii Domnului în toată plenitudinea sa“, spune părintele Pop.
O mulţime de tradiţii şi obiceiuri pascale sunt legate de perioada Postului Mare, în special în mediul rural: spălarea vaselor pentru mâncare la început de post, pregătirea mielului pascal şi încondeierea ouălor în Săptămâna Patimilor, cât şi o primenire a gospodăriilor, a locuinţei, în aşteptarea Învierii.
De duminică seara, în Biserica Ortodoxă a început Postul Paştilor. Este o perioadă de şase săptămâni, la care se adaugă Săptămâna Sfintelor Patimi, în care credincioşii se reţin parţial, ori total, de la anumite mâncăruri. „Reţinerea trebuie alăturată împreună cu săvârşirea faptelor creştineşti: iertare, milostenie, rugăciune, prin care se doreşte o apropiere mai mare de Dumnezeu“, ne spune părintele Vasile Pop, consilierul cultural al Arhiepiscopiei Aradului.
În timpul postului, slujbele din biserici şi mănăstiri sunt mai sobre, ca de al
