Cunoscutul caricaturist Ion Barbu îi adreseazã ministrului Varujan Vosganian, prin intermediul retelei de socializare Facebook, o scrisoare în stilu-i caracteristic, prin care îi descrie printr-un mod satiric situatia tragi-comicã în care se regãseste Mina Petrila.
Scrisoarea, adresatã ministrului, vine în contextul în care firava societate civilã petrileanã a demarat o campanie numitã “Salvati Mina Petrila”, operatiune menitã sã transforme acest areal într-un sit de culturã, istorie si turism.
Dragã Varujane,
stimate Vosganian!
Iatã, îti scriu pentru prima datã, si ca tot românul cinstit si corect, o fac pentru a-ti cere ceva.
N-o fac pentru mine (eu am de toate: casã, butelie cu aragaz, frigider cu congelator, masinã si colac peste pupãzã-garaj), ci pentru ingratii mei de concetãteni si petrileni în acelasi timp.
Mina Petrila, în adâncurile cãreia am trudit si eu 15 ani, se pregãteste de ultimul drum dupã un parcurs istoric de 154 ani.
Conform unei cutume tâmpite (vezi vecina Minã Dâlja) operatia asta de închidere înseamnã a rade totul de la suprafata ei si plantarea de gazon românesc, iarbã recunoscutã de altfel pentru calitãtile curative, profilactice si de un verde ca de Paris.
Sunt câteva clãdiri cu o arhitectonicã industrialã deosebitã care e pãcat, mare pãcat, sã fie culcate la pãmânt doar pentru a recupera fierul vechi care îl înglobeazã.
Dvs. ca liberal ar trebui sã stiti cã de exemplu spãlãtoria de cãrbune a Petrilei era la vremea constructiei ei cea mai mare din Europa.
La inaugurarea ei a fost însusi Regele Mihai, iar în Putul Centru al minei functioneazã si azi o masinã de extractie a acelorasi vremuri.
Firava societate civilã petrileanã a încercat cu modestele ei puteri sã se opunã stergerii din istoria orasului a mult peste 100 de ani de activitate, des plãtita cu sânge.
Am început o cam
