Într-o Europă aflată în plină recesiune, ţările baltice fac o notă aparte. Anul trecut, Estonia a raportat o creştere economică de 2,5%, Letonia 4,3%, iar Lituania 2,9%. Desigur, nu mai sunt ritmurile ameţitoare din perioada de dinaintea crizei financiare, dar mulţi ochi din Europa se uită cu jind la astfel de date de creştere economică.
De la 1 ianuarie 2013, Letonia a introdus şi legislaţia de tip holding, devenind astfel prima ţară din Europa Centrală şi de Est care face acest pas, concurând cu destinaţii tradiţionale pentru înfiinţarea de companii off-shore şi de holdinguri cum sunt, spre exemplu, în Europa, bine cunoscutele Olanda, Luxemburg şi Cipru. Practic, din acest moment veniturile din transferurile de părţi sociale şi din dividende sunt exceptate de la impozitare în Letonia, iar, mai important, nu există nicio limitare în privinţa termenului de deţinere a acelor părţi sociale într-o entitate letonă până la care contribuabilii să se poată califica la un astfel de regim de impozitare. În alte jurisdicţii există limitări în privinţa pachetelor de acţiuni minime care pot fi transferate într-o astfel de manieră de 5 până la 10% sau se cere ca aceste acţiuni să fi fost păstrate pentru cel puţin un an până când să te poţi califica la un astfel de tratament fiscal. Letonia a optat însă din start pentru unul dintre cele mai liberale regimuri de tip holding.
Asistăm practic la un moment de cotitură din punct de vedere economic pentru Europa Centrală şi de Est, iar Letonia este cea care va profita cel mai mult de pe urma acestei măsuri curajoase pentru că firmele prezente în această zonă a Europei, şi nu numai, se vor uita foarte serios la a-şi stabili o structură de tip holding în micul stat baltic. Încă şi mai tentate ar putea fi capitalurile din Rusia să caute să-şi constituie entităţi letone, în detrimentul Ciprului.
Iar de aici benefici