Mediafax Foto
După companiile din energie la care guvernul a cedat pachete mari de acţiuni pentru aşa-zisele despăgubiri, de fapt mijloace de îmbogăţire rapidă ale samsarilor care au cumpărat la 10-20% din valoare titlurile de retrocedare, noua ţintă sunt pădurile.
Guvernul vrea înfiinţeze prin noua lege a retrocedărilor un fond naţional în care să verse ce a mai rămas în proprietatea statului pentru a compensa persoanele ale căror imobile au fost confiscate de regimul comunist în urmă cu peste şaizeci de ani şi care nu mai pot primi compensaţii în natură.
Nicio altă ţară din Europa de Est nu a mai cedat câte 20-40% din companiile din energie sau din monopoluri pentru retrocedări. Ungaria, Polonia şi Cehia au limitat retrocedările.
În prezent, peste 200.000 de dosare de despăgubire aşteaptă să fie soluţionate, dar nimeni nu ştie cu exactitate valoarea acestor solicitări şi nici câte dintre aceste cereri sunt cu adevărat îndreptăţite. Nu există un registru naţional al cererilor de retrocedare din care să reiasă exact suprafaţa terenurilor sau numărul de locuinţe reclamate.
Se ştie însă ce se pregăteşte pentru a intra în acest nou fond naţional.
Întrebat despre ce suprafaţă de terenuri va intra în acest fond naţional, George Băeşu, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor, instituţia responsabilă în ultimii şapte ani de retrocedări, a răspuns:
„Este vorba despre o suprafaţă de 400.000 de hectare formată din terenurile aflate în prezent în administrarea ADS, de terenurile institutelor şi staţiunilor de cercetare şi ale ministerelor. De asemenea, Romsilva mai dispune de 3,2 milioane de hectare de pădure.“
La un preţ mediu de circa 3.000 de euro pe hectar, activele viitorului fond naţional se ridică la circa 10,8 miliarde de euro. Acest fond va scoate la vânzare activele statului prin l
