UE şi FMI au căzut de acord asupra unui ajutor financiar de 10 miliarde de euro pentru băncile cipriote, dar preţul pentru această operaţiune de salvare este taxarea tuturor depozitelor. Această condiţie a uimit naţiunea mediteraneană, Cyprus Mail acuzându-l pe noul preşedinte şi alte state membre că au trădat insula.

Chiar dacă taxarea depozitelor bancare s-a aflat pe agenda UE de mai bine de o lună, figurând în memoriile Comisiei şi fiind discutată în mod deschis de politicienii europeni – mulţi dintre ei refuzând să excludă această opţiune – puţini oameni au crezut că Eurogrupul o va pune în aplicare. Majoritatea considerau că este doar o ameninţare latentă, pentru a forţa privatizarea SGO-urilor [organizaţii semi-guvernamentale] şi creşterea taxelor pe societăţi, scrie Presseurop.eu.

Însuşi preşedintele Anastasiades a declarat în mod emfatic, în discursul său de preluare a funcţiei, că “nicio referinţă la prelevări din datoria publică sau din depozite nu va fi tolerată”, adăugând că “un astfel de subiect este în afara discuţiei”. Ministrul de Finanţe, Michalis Sarris, a făcut aceleaşi declaraţii menite să dea asigurări, susţinând că ar fi o nebunie ca UE să impună o astfel de măsură pentru că ar constitui o ameninţare pentru întregul sistem euro.

Sub constrângere

Germania şi liderii Eurogrupului au optat pentru această nebunie, calculând că Cipru este prea mic şi neimportant pentru ca o tăiere din depozitele bancare să cauzeze contagierea zonei euro [o taxă de 6,75% va fi impusă pe depozitele sub 100 000 de euro, şi de 9,9% pe depozitele peste această limită].

Bineînţeles, pieţele ar putea vedea decizia diferit, poate nu încă de la deschidere, luni, dar peste câteva săptămâni, devenind evident că nici măcar depozitele din băncile europene nu sunt scutite de raidurile Eurogrupului.

Este clar din declaraţiile făcute că Anastasiade