România nu mai are, practic, flotă maritimă, dar vrea să înregistreze nave sub pavilion românesc. Ideea nu este nouă. Anul trecut, s-a semnat între statul român şi o firmă privată din Germania un contract pe 30 de ani, prin care societatea comercială primea dreptul de a înmatricula nave sub pavilion românesc. Despre detaliile contractului nu se ştiu foarte multe, pentru că a fost secretizat. Săptămâna trecută, Camera Deputaţilor a aprobat ”proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 19/2012 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 42/1997 privind transportul maritim şi pe căile navigabile interioare”. Potrivit proiectului, Registrul internaţional al navelor este în subordinea Autorităţii Navale Române şi înregistrarea navelor se face cu ajutorul căpităniilor. Proiect susţinut de PNL Propunerea ca ANR să gestio­neze Registrul internaţional al României a fost puternic susţinută de deputaţii PNL. La prima vedere, pare un gest interesat, pentru că ANR este o instituţie care a revenit, potrivit protocolului de guvernare, liberalilor. În ultimele luni, autoritatea a schimbat trei directori: Constantin Matei, în prezent subsecretar de stat în Ministerul Transporturilor, Mihai Şagău şi, acum, Andrian Mihei. Acesta din urmă s-a declarat ferm împotriva trecerii registrului la o firmă privată, fie ea şi din Germania. ”Nu am avea nici un beneficiu de pe urma acestui lucru”, a precizat Mihei, care a explicat că statul român ar fi încasat sume de circa 1.000 de euro pentru o navă înmatriculată sub pavilion românesc. În schimb, spune el, statul ar fi avut mult de pierdut. Un exemplu: dacă o navă sub pavilion românesc ar fi produs un dezastru ecologic, de exemplu, ar fi fost o lovitură de imagine pentru ţara noastră. Un alt exemplu: dacă o navă ar fi transportat droguri sau arme. Mihei a ajuns în comisiile de specialitate ale Parlamentului, săptă