Îmbulzeală mare. Îmbrânceli, înghionteli, călcături pe bătături, dar mai ales ”Stai, măi, omule, ce te împingi aşa?” Mai vezi aşa ceva pe la Sfintele moaşte, la împărţirea aghiazmei, la cozile cu reduceri de preţuri, la inaugurarea unui magazin nou când din preţul dublu al unui produs se scad 50 de bani, la ciolanul cu fasole de Ziua Naţională.
Dar mai ales la plata impozitelor în luna ianuarie, când românul spune: ”Mai bine să n-am bani de pâine, decât să sărăcească bugetul nostru drag!”.
De data aceasta, îmbulzeala este în jurul unui om cu alură impunătoare, îmbrăcat elegant, de parcă ar fi ieşit de la un concert susţinut la Ateneul Român. Nu e un actor de talie internaţională, cu fani care numără cât jumătate din populaţia planetei, nu e nicio actriţă cu sânii scăpaţi de sub căpăstru (Doamne, ce incitant se exprimă ziarista Simona Catrina, mai ales pentru cei care au imaginaţie, ea folosind alt cuvânt pentru ”sâni”, mult mai frumos, dar nu puteam să plagiez chiar 100%!), după care privirea îmbulziţilor să umble ca un sfredel până la fundul fundului decolteului.
Nu, nu iese de la Ateneul Român, ci de la o închisoare, de la o închisoare cum auziţi! Nu, nu este o actriţă fără căpăstru, ci un fost prim-ministru al acestei ţări, primul în 23 de ani căruia i s-a întâmplat să scrie o carte după gratii.
Era cât pe ce să mai scrie vreo două-trei, dar judecătorii au spus hotărât: ”Ajunge una! Cine să le mai citească!”.
Când a ieşit el pe treptele aşezământului de cultură de la Jilava, aflat în drum spre patul conjugal, îmbulzeala era pregătită să înceapă forfoteala. Nenumăraţii ziarişti aveau treaba lor, s-au îmbulzit să prindă un eventual zâmbet - după ce a auzit un laconic ”Toate bune!” -, care s-ar fi comentat o săptămână pe toate posturile de radio şi televiziune, în căutarea unui răsp
