Suma este mai mare decât bugetul Jocurilor Olimpice din 2010 de la Vancouver, dar reprezintă numai 15% din investiţiile de 50 miliarde de dolari estimate de Rusia pentru organizarea evenimentului de anul viitor.
Printre proiectele la care va participa şi Rotenberg se numără o conexiune de transporturi de 8,3 miliarde de dolari între Soci şi staţiunile de schi din Munţii Caucaz, o autostradă de 2,1 miliarde de dolari pe malul Mării Negre, un media center de 387 milioane de dolari şi o reţea rutieră de 133 milioane de dolari care va face legătura între diversele obiective din parcul olimpic. Această ultimă investiţie va fi utilizată în viitor şi ca circuit de Formula 1, primul din Rusia.
"Este o risipă monumentală de bani publici. Un mic număr de persoane de la vârf controlează resursele şi nu pot fi trase la răspundere", comentează pentru Bloomberg Stefan Szymanski, economist specializat pe probleme de sport la Universitatea Michigan, specializat în finanţarea Jocurilor Olimpice.
Astfel, Jocurile de la Soci din 2014 se prefigurează a fi cea mai scumpă competiţie olimpică organizată vreodată.
Rotenberg (61 de ani) face parte dintr-un grup de apropiaţi ai lui Putin, cunoştinţe din tinereţe, din perioada petrecută la KGB sau la guvernul local din Sankt Petersburg, care au acumulat averi şi putere în cei 13 ani în care liderul de la Kremlin a fost preşedinte, premier, apoi din nou preşedinte.
În unele cazuri, averile acumulate de apropiaţii lui Putin au contrastat cu decăderea oligarhilor ale căror afaceri au înflorit în timpul predecesorului lui Putin, Boris Elţîn. Diferenţierea dintre noul val de oameni de afaceri prosperi şi vechii oligarhi se vede şi în bugetul de 50 miliarde de dolari pentru organizarea primelor Jocuri Olimpice de iarnă în Rusia.
Astfel, în timp ce Rotenberg şi alţi asociaţi mai vechi ai lui Putin, precum Gen
