Sâmbătă, oficialii europeni i-au uimit pe ciprioţi anunţând acordarea unui pachet de salvare în condiţiile impunerii unei taxe pentru toate depozitele bancare. Vesta s-a răspândit rapid, a creat controverse şi a ridicat întrebări cu privire la ce se va întâmpla de acum înainte în Cipru şi la cum această decizie va afecta continentul european. Mohamed El-Erian, directorul general al PIMCO, cel mai mare fond de obligaţiuni din lume, a prezentat un rezumat al evenimentelor. Contextul: Cu un sistem bancar extrem de extins şi cu o economie dificilă, statul cipriot are nevoie urgentă de finanţare externă. La fel ca şi ceilalţi membri cu probleme ai zonei euro, Cipru a cerut ajutorul partenerilor săi europeni şi Fondului Monetar Internaţional. După luni de negocieri, oficialii europeni au căzut de acord asupra unui împrumut în valoare de zece miliarde de euro, însă una dintre condiţiile împrumutului constă în reducerea depozitelor bancare ale populaţiei, prin aplicarea unei taxe. Raţionamentul: Oficialii europeni şi ciprioţi susţin că, având în vedere situaţia extrem de dificilă, aceasta a fost cea mai bună dintre opţiunile disponibile. Aparent ei nu au putut ignora deponenţii băncilor, deoarece fondurile lor au permis supraextinderea sistemului bancar cipriot. De asemenea, există şi un sentiment în rândul oficialilor europeni că Cipru reprezintă o jurisdicţie cu impozite mici, care intermediază fonduri de origini dubioase. Riscurile pentru Cipru: Cetăţenii se arată furioşi în faţa guvernului, partenerilor europeni şi FMI. Această taxă pune gaz pe focul nemulţumirii, iar toate acestea amplifică tensiunile politice şi sociale. Ce a condus la această situaţie? Băncile cipriote au fost puternic expuse la criza datoriilor greceşti, în contextul în care deţinea largi obligaţiuni elene publice şi private. Cyprus Popular Bank a acumulat obligaţiuni greceşti în valoare de 3,4 mi