In ciuda succesului operațiunii militare, America nu a reușit să se impună ca un factor de echilibrare în Irakul postbelic.
Care este in situatia in Irak la zece ani dupa invazia americana ? Corespondentul Europei Libere la Washington, Valeriu Sela.
Concluzia unui articol publicat in Washington Post este ca la zece ani de la declansarea campaniei care avea sa-l inlature pe Saddam Husein, Irakul nu este un esec dar nici un model de democratie prospera, asa cum americanii au sperat. Trecutul cintareste inca greu, la fel ca si conflictele interne si externe care ameninta stabilitatea tarii. In ciuda faptului ca America a cheltuit acolo 1,7 bilioane de dolari si a pierdut 4,487 de vieti, Irakul nu mai este definit de relatia cu Statele Unite.
In ciuda succesului initial al operatiunii militare, America nu a reusit sa se impuna ca un factor de echilibrare, in Irakul postbelic. In nordul Irakului, kurzii prospera si au ambitii de independenta, stimulati de resursele de titei si prestanta liderilor care au mentinut regiunea in siguranta. Suniti, care au avut suprematia in anii lui Sadam se vad acum marginalizati si saraciti sub regimul siit al premierului Nouri al-Maliki. Suniti organizeaza proteste pentru a obtine tratament echitabil in Irak.
Aceste este un fundal pe care insurgenta ar putea reizbucni. Irakul este impiedicat sa recistige un rol regional proeminent de politica interna definita de diviziune si vitriol. Imediat dupa retragerea americana, in decembrie 2011, fortele de securitate ale lui Maliki au incercat sa-l aresteze pe liderul sunit, Tariq al-Hashimi, pe care l-au acuzat ca ar fi organizat echipe ale mortii. Hashimi a reusit sa paraseasca tara si sa se stabileasca in Turcia, fiind impiedicat sa revina in tara de o sentinta de condamnare la moarte pentru terorism, impotriva sa.
Sunitii cer anularea legilo
