Numărul de aşezări urbane, existenţa unor metropole economice competitive, a unei infrastructuri de transport, dar şi centre universitare şi accesul la servicii publice minimale sunt doar câteva dintre criteriile care vor fi luate în calcul la stabilirea regiunilor

După o întâlnire la nivel central, săptămâna trecută, pe subiectul regionalizării, preşedintele Consiliului Judeţean Prahova a explicat marţi, la Ploieşti, variantele discutate până acum pentru judeţul nostru.

Potrivit şefului CJ Prahova, pentru Prahova există patru variante de lucru.

Prima este cea a regiunii Sud-Muntenia, care să cuprindă judeţele Argeş, Călăraşi, Dâmboviţa, Giurgiu, Ialomiţa, Prahova şi Teleorman.

A doua, considerată cea mai bună de către Mircea Cosma, este o regiune care curpinde judeţele Prahova, Buzău, Braşov şi Covasna (şi care ar putea să se numească regiunea Bucegi).

A treia presupune o regiune din care să facă parte doar Prahova şi Ilfov, iar a patra variantă o regiune formată din Prahova, Dâmboviţa şi Giurgiu.

„În prima variantă, atât Piteştiul cât şi Călăraşiul vor să fie localităţi-reşedinţă de regiune, iar Piteşti chiar are şanse mari, pentru că judeţul Argeş are un PIB apropiat de cel al Prahovei după investiţiile de la «Dacia», însă nu cred că va rămâne varianta cu şapte judeţe. În toate celelalte, Ploieştiul are 99% şanse să devină reşedinţă de regiune“, a explicat Mircea Cosma.

De altfel, şi în trecut, Mircea Cosma a susţinut că Ploieştiul trebuie să fie reşedinţă de regiune.

Procesul regionalizării

Modelul de regionalizare din România va ţine cont de tipare care şi-au dovedit deja succesul, respectiv modelele de regionalizare din alte ţări, precum Franţa, Polonia, Spania, Italia, Germania, Slovacia, Bulgaria şi Ungaria.

De altfel, procesul va ţine cont la stabilirea fiecărei entităţi regionale şi de un model mat