Programul nuclear a intrat la apă
La 31 de ani de la turnarea primei cupe de beton la reactorul 1 de la Cernavodă, proiectul nuclear primeşte o lovitură serioasă. Deşi era de mult anticipată de către specialişti, renunţarea la construcţia celui de-al cincilea reactor nuclear care, împreună cu restul unităţilor, ar fi trebui să formeze un colos energetic care ar fi furnizat mai bine de jumătate din energia României, readuce în atenţia opiniei publice incertitudinile ce planează, în prezent, asupra domeniului nuclear.
Ministerul Economiei a elaborat un proiect de Hotărâre de Guvern privind sistarea lucrărilor la Unitatea 5 de la Cernavodă. Proiectul prevede schimbarea destinaţiei şi utilizarea spaţiilor şi structurilor deja realizate în Unitatea 5, în vederea „exploatării în siguranţă a Unităţilor 1 şi 2, precum şi pentru îmbunătăţirea răspunsului centralei în caz de accidente severe“. Finanţarea activităţilor pentru schimbarea destinaţiei şi utilizării spaţiilor se va face din sursele proprii ale Nuclearelectrica. Cum, la această unitate, nu au fost comandate niciodată echipamente nucleare, iar stadiul de execuţie este extrem de redus, clădirile fiind de peste un deceniu în conservare, cel mai probabil calota şi dependinţele reactorului 5 vor fi utilizate ca spaţii de depozitare sau servicii conexe exclusiv pentru activităţi legate de centrală. „Cheltuielile beneficiarului vor fi diminuate datorită utilizării valorii de investiţie consumate, prin valorificarea structurilor existente pe amplasamentul aferent Unităţii 5“, se precizează în nota de fundamentare a proiectului de hotărâre.
Nucleara devine, încet-încet, istorie
Puţini ştiu că unul dintre cele mai ambiţioase planuri ale fostei conduceri comuniste a fost construcţia unei centrale nucleare în România. În 1970 a fost creat Comitetul de Stat pentru Energia Nucleară. Primele negocieri în p
