Peste 120 de medici, filosofi, psihologi, jurişti, economişti şi doctoranzi au dezbătut la sfârşitul săptămânii trecute asupra eticii şi politicilor de sănătate din România. Discuţiile au pornit de la studiile efectuate de 40 de cercetători postdoctorali de la Universitatea de Medicină şi Farmacie, beneficiari ai unui proiect european.

Temele abordate în cadrul prezentărilor au privit reforma sistemului de sănătate din România – perspective etice şi determinanţi ai accesului persoanelor vulnerabile la servicii de sănătate, transplantul de organe recoltate de la donatori decedaţi, migraţia medicilor români, demnitatea pacienţilor terminali. „Există un grad ridicat de nemulţumire la nivel mondial cu privire la funcţionarea sistemelor de sănătate şi nu există până în prezent o soluţie globală la aceste nemulţumiri. Din punctul nostru de vedere, nemulţumirile apar din cauza faptului că întâi se construiesc sistemele de sănătate şi abia apoi politicile de sănătate şi, respectiv, analizele sistemului, împreună cu măsuri de eficientizare a acestuia”, a declarat Vasile Astărăstoae, rectorul UMF. Acesta susţine o abordare pluridisciplinară, pentru prima dată implementată în România. Vasile Cepoi, consilier de stat pe probleme de sănătate, a apreciat iniţiativa, considerând-o utilă pentru decidenţii din sistem. În cadrul proiectului „Studii postdoctorale în domeniul eticii politicilor de sănătate” a fost creat în cadrul UMF un Centru de Etică şi Servicii de Sănătate, care a reunit cercetători din şapte domenii ştiinţifice (medicină, psihologie - sociolgie, economie, filosofie, asistenţă socială, drept, teologie). Centrul, prima entitate de acest gen din Europa Centrală şi de Est, are drept obiectiv elaborarea de analize interdisciplinare şi intersectoriale care să fundamenteze formularea unor politici eficiente. Parteneri în program sunt Universitatea „Al.I. Cuza” şi