După Vatican, toate privire sunt aţintite spre Nicosia, unde Parlamentul este chemat să ia o decizie crucială nu doar pentru viitorul Ciprului, ci şi al Uniunii Europene. Mai precis, parlamentarii ciprioţi trebuie să aprobe sau să respingă cererea UE privind introducerea unei taxe pe depozitele din bănci, în schimbul obţinerii unui ajutor financiar de zece miliarde de euro de la Uniunea Europeană, pentru salvarea ţării de la faliment.

Din relatările marilor agenţii de presă, ultimele ore au fost extrem de febrile, după ce Parlamentul cipriot a amânat deja de două ori un vot asupra controversatei cereri a Uniunii Europene şi se îndreaptă, se pare, spre respingerea ei. Preşedintele cipriot Nicos Anastasiades a vorbit la telefon cu vicepreşedintele Comisiei Europene, Olie Rehn şi l-a informat asupra iminentului eşec. "Transmiteţi-i salutările mele doamnei Merkel", a mai spus caustic acesta, aluzie la faptul că Germania a făcut presiuni pentru taxarea depozitelor.

Miniştrii europeni de Finanţe au discutat şi ei despre tot mai plauzibilul eşec din Parlamentul de la Nicosia şi au acceptat, se pare, ca autorităţile cipriote să nu mai taxeze depozitele mai mici de o sută de mii de euro şi să le taxeze progresiv pe celelalte, acesta fiind planul B, luat acum în calcul de Nicosia pentru evitarea unui dezastru. Uniunea Europeană nu a cedat însă sub nici o formă în privinţa cererii ca din această taxare Ciprul să strângă 5,8 miliarde de euro.

Între timp, însă şi Rusia şi-a exprimat punctul de vedere: preşedintele rus a luat partea afaceriştilor ruşi, care deţin aproape jumătate din depozitele din Cipru şi a avertizat că taxarea e o decizie incorectă şi periculoasă. Din cele aproximativ 68 de miliarde de euro aflate sub formă de depozite în băncile cipriote, jumătate reprezintă bani ruseşti şi retragerea bruscă a acestor fonduri ar duce Ciprul la un alt co