Ministerul Economiei renunţă definitiv la realizarea celui de-al cincilea reactor nuclear de la Cernavodă. Motivul invocat este că tehnologia acestuia ar fi învechită şi, prin urmare, neacceptată de UE, în momentul în care acesta ar fi fost inaugurat. Ministerul Economiei intenţionează să renunţe la realizarea celei de-a cincea unităţi nucleare de la Centrala Cernavodă, potrivit unui proiect de hotărâre de guvern în acest sens. Cauzele stopării proiectului sunt investiţiile foarte mari necesare în asigurarea apei de răcire a celor 5 unităţi, tehnologia învechită - cel puţin la momentul la care a cincea unitate ar fi urmat să intre în funcţiune, precum şi cerinţe de siguranţă impuse de Uniunea Europeană, mai ales în contextul accidentului de la Fukushima. Facilităţile deja realizate la reactorul 5, nu foarte multe căci stadiul lucrărilor se află la peste 20 de ani de la începerea acestora, la doar 2,8% vor fi realocate la reactoarele 1 şi 2. Ele vor fi folosite pentru ”îmbunătăţirea răspunsului centralei în caz de accidente severe”, arată proiectul. Prima cauză: Debitul Dunării, prea mic Funcţionarea centralei cu cinci unităţi ar fi presupus un consum de apă de 270 metri cubi pe secundă, ce ar fi trebuit asigurat în zona prizelor centralei de pe Dunărea Veche. Pentru comparabilitate, menţionăm că în lunile secetoase debitul Dunării în zona Galaţi poate coborî şi la 3.500 metri cubi pe secundă, de la un volum normal de 8.000 de metri cubi pe secundă. Studiile au arătat că acest debit nu poate fi asigurat nici măcar după efectuarea unor lucrări hidrotehnice pe braţul paralel Dunării Vechi ce ar fi dus la micşorarea debitului pe acesta şi la creşterea volumului de apă pe Dunărea Veche. Lucrări în acest sens, cu destinaţia ameliorării condiţiilor de navigabilitate pe Dunăre între Brăila şi Călăraşi au început în 2006 cu ajutorul unei finanţări ISPA a UE, însă nu au