Rapoartele MCV adăugă, an de an, noi recomandări la condiţionalităţile iniţiale impuse României, iar unele dintre acestea pun sub semnul întrebării "consecvenţa CE", mută aspectul tehnic în zona politică şi creează impresia unei "monitorizări continue", spune ministrul Justiţiei, Mona Pivniceru.
Observaţiile referitoare la Mecanismul de Verificare şi Cooperare (MCV) sunt cuprinse într-un memorandum pe care ministrul Justiţiei l-a prezentat Guvernului, miercuri, în şedinţa săptămânală.
Potrivit lui Pivniceru, MCV, instituit de Comisia Europeană (CE) în 2006, avea în substanţa lui patru condiţionalităţi, care se refereau la: garantarea unui proces judiciar transparent şi eficient, consolidarea capacităţii şi responsabilităţii Consiliului Superior al Magistraturii, raportarea şi impactul implementării noilor coduri de procedură civilă şi penală, înfiinţarea, responsabilitatea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, continuarea luptei împotriva corupţiei la nivel înalt, precum şi combaterea corupţiei în cadrul administraţiei publice locale.
Totodată, în funcţie de îndeplinirea sau neîndeplinirea acestor condiţionalităţi, tezele iniţiale prevedeau modificarea deciziei în cazul în care CE considera că este necesară modificarea obiectivelor de referinţă, respectiv decizia trebuia abrogată atunci când România a atins un nivel "satisfăcător" în realizarea obiectivelor de referinţă.
"În primul rând, nu cunoaştem ce se înţelege prin sintagma «satisfăcător», sintagmă care, în versiunea din limba română, nu există. Ea există ca atingere de obiective, deci nivel «satisfăcător» este doar în versiunea engleză a documentului. Prin urmare, ar trebuit să fi fost anticipat definită noţiunea de «nivel satisfăcător», pentru a vedea standardul la care trebuie să ne raportăm în realizarea acestor obiective”, a spus Pivniceru.
În acelaşi context,
