Multe vorbe pentru nimic. După toate discuțiile privind gradul infim de absorbție a fondurilor structurale, după toate nemulțumirile legate de banii (prea puțini, după unii) ce ni s-au alocat pentru următorii șapte ani, nu ne dezicem: cu doar câteva luni înainte de demararea noului cadru financiar multianual 2014-2020, autoritățile nu au stabilit încă obiectivele către care ar trebui să se ducă cele aproape 40 de miliarde de euro

Să începem cu contextul. În septembrie 2012, Unitatea pentru România din cadrul REGIO atenționa Bucureștiul că procesul de elaborare a poziției României față de viitoarea perioadă de programare nu este derulat corespunzător, criticându-i „lipsa de viziune și strategie“. În paralel, documentul „Pregătirea procesului de programare a fondurilor europene 2014-2020“, realizat de Ministerul Fondurilor Europene în numele Guvernului, presupunea ca, până în luna octombrie a anului trecut, să fie definite „nevoile de dezvoltare și prioritățile strategice“ ale României.

Cinci luni mai târziu, lucurile arată cam așa: contractul de consultanță pentru identificarea acestor nevoi a fost atribuit abia în decembrie 2012 unei companii italiene, care, în doar o lună, a întocmit un document ce abundă în teorii și statistici, însă este lipsit de orice utilitate. Societatea civilă a reacționat prompt. Cinci ONG-uri, în frunte cu Institutul pentru Politici Publice, au afirmat într-o scrisoare deschisă că „regretăm să constatăm faptul că Guvernul (...) își poate asuma public un asemenea document care, în pofida a ceea ce pretinde, nu conține elemente vizionare autentice, nu pleacă de la punctele slabe deja constatate în implementarea actualelor Programe Operaționale, nu oferă idei de posibile soluții. În condițiile de față, superficialitatea documentului va avea efecte mai grave decât cele pe care le constatăm astăzi în urma slabei pregătiri și nec