Ar putea părea hilară azi afirmaţia că, odinioară, undeva în zona statuilor de la Universitate, animalele păşteau liniştite, iar găinile scormoneau şi ciuguleau ţărâna „supravegheate” de gospodine care se strângeau la o bârfă în faţa patriarhalelor căsuţe ţărăneşti.
Şi totuşi, pe la mijlocul secolului al XIX-lea, o asemenea atmosferă idilică era obişnuită pentru zona care avea să devină, cu timpul, una dintre cele mai frumoase ale Bucureştilor.
Prima porţiune de bulevard – aşa cum poate fi închipuită azi o asemenea arteră urbană la acea vreme – a fost trasată în Bucureşti între Podul Mogoşoaiei (Calea Victoriei) şi strada Colţei (actualul Bulevard Brătianu). Pe locul unde s-a aflat Mănăstirea Sf. Sava a fost ridicată, după planurile arhitectului Alexandru Orăscu, Academia (actuala Universitate). Clădirea monumentală „cerea”, practic, o arteră de acces pe măsura importanţei pe care se presupune că o avea în acele vremuri. De la visuri la realitate era însă un drum destul de lung. De jur împrejurul Academiei, „din nenorocire”, erau „numai şandramale şi bălării” (apud Gheorghe Crutzescu).
Citeşte mai mult pe ringincentrulvechi.ro
Ar putea părea hilară azi afirmaţia că, odinioară, undeva în zona statuilor de la Universitate, animalele păşteau liniştite, iar găinile scormoneau şi ciuguleau ţărâna „supravegheate” de gospodine care se strângeau la o bârfă în faţa patriarhalelor căsuţe ţărăneşti.
Şi totuşi, pe la mijlocul secolului al XIX-lea, o asemenea atmosferă idilică era obişnuită pentru zona care avea să devină, cu timpul, una dintre cele mai frumoase ale Bucureştilor.
Prima porţiune de bulevard – aşa cum poate fi închipuită azi o asemenea arteră urbană la acea vreme – a fost trasată în Bucureşti între Podul Mogoşoaiei (Calea Victoriei) şi strada Colţei (actualul Bulevard Brătianu