Economiştii europeni nu pot încă să prevadă cum vor reacţiona investitorii şi nici ce se va petrece după redeschiderea, cel mai devreme joi, a băncilor cipriote. În orice caz, este larg acceptată ideea că viitorul economiei cipriote - întemeiată în bună parte pe servicii financiare generoase şi, până acum, pe o fiscalitate mai mult decât atractivă - este de acum pus sub semnul întrebării. Pentru mulţi economişti occidentali, miniştrii europeni de finanţe au creat, în cazul Ciprului, o situaţie periculoasă, cu consecinţe imprevizibile.

Trei erori comise de miniştrii europeni de finanţe

Dorind - probabil - să salveze Ciprul de la faliment, miniştrii europeni au luat o decizie „nejustă“, „ineficace“ şi probabil „periculoasă“ pentru ţările din zona euro, susţine reputatul analist de la Les Echos, Nicolas Barre. „Nejustă“, spune Domnia sa, pentru că pescarul din Larnaca şi vânzătorul de legume de la Nicosia nu sunt în nici un fel implicaţi în nebunia sistemului bancar cipriot.

Prelevarea a 6,75% , respectiv 10% din sumele încredinţate de cetăţeni băncilor este o măsură fără precedent. Ea desfiinţează, practic, un tabu. Imaginaţi-vă, mai spune analistul, ce s-ar fi întâmplat dacă Europa, care a decis să vină, de asemenea, în ajutorul băncilor spaniole, ar fi impus Madridului o măsura similară celei din Cipru! Un lucru este însă cert, spune Nicolas Barre: „Există mai puţină grijă faţă de ţările mici“.

Analistul mai afirmă că decizia privind Ciprul riscă, până la urmă, să fie ineficace, întrucât la deschiderea băncilor - amânată, după cum s-a anunţat luni seară, până joi - numeroşi ciprioţi se vor năpusti la ghişee să-şi retragă banii din conturi. Există, deci, riscul ca băncile să ajungă în criză de lichidităţi, ceea ce este extrem de grav. Scopul a fost salvarea sistemului bancar, dar remediul propus îl poate distruge definitiv.

Ex