Arthur, un tânăr muncitor în vârstă de 22 de ani își bea mințile într-o cârciumă din Notthingham, încurajat fiind și de perspectiva de a câștiga un concurs de băut. Amețit și derutat de alcool se rostogolește pe câteva scări, vomită pe un cuplu aflat întâmplător în calea sa, se ceartă cu cei prezenți și într-un final reușește să iasă din pub pe propriile picioare. Ba chiar mai mult, este atât de rezistent încât, deși a băut halbe întregi de bere, tot mai găsește resurse și pentru a-și petrece noaptea (cu oareșce succes) în compania Brendei, iubita sa. A doua zi aceasta îi pregătește un mic dejun frugal. Până aici totul pare doar un w-end obișnuit pentru un tânăr obișnuit care în timpul săptămânii muncește din greu la o fabrică de biciclete. Acțiunea începe să se complice însă atunci când aflăm că Brenda este de fapt o femeie căsătorită cu un bărbat pe care Arthur îl cunoaște foarte bine.

Însă oricât ar fi de complicate lucrurilr pe plan personal Sâmbătă seara, duminică dimineața (tradusă excelent de Ciprian Șiulea) este doar încă o bucată din fresca lui Sillitoe despre clasa muncitoare a anilor 50 din Anglia cu tot cu libertățile și restricțiile ei. Dacă vreți, un protest al tinerilor (exprimat prin vocea lui Arthur) la adresa vieții fals mic-burgheze la care societatea îi îndeamnă să aspire deși lipsa posibilităților financiare îi împiedică să o aibă cu adevărat vreodată. Asta se poate ghici și după faptul că în realitate singura investiție pe care și-o permite Arthur sunt hainele elegante pe care le poartă sâmbătă seara când iese în oraș și cantitățile uriașe de bere pe care le consumă. (mai multe despre carte aici)

Romanul a fost ecranizat în 1960 în filmul cu același nume al regizorului Karel Reisz cu Albert Finney în rolul principal.

Urmăreşte-ne pe Facebook şi pe Twitter

Arthur, un tânăr muncitor în vârstă de 22 de ani își bea mințile