Cipru vrea să confişte o parte din banii depuşi în bănci, măsură care pune pe jar deponenţii din toată Europa. Faptul că o astfel de măsură extremă a fost aprobată de Uniunea Europeană creează un precedent care ar putea fi aplicat în viitor chiar şi în România, afirmă Mircea Coşea, profesor la ASE.

În aceste zile, Uniunea Europeană a iniţiat un experiment financiar care are ca subiect Cipru, însă pieţele financiare au intrat deja în alertă că soluţia care prevede confiscarea de facto a unei părţi a depozitelor bancare ar putea fi aplicată în viitor şi în cazul altor ţări. Analiştii băncii britanice Barclays, citaţi de Zero Hedge, vorbesc deja despre un „semn prevestitor“ pentru felul în care vor fi administrate crizele bancare. Neîncrederea investitorilor, tradusă ieri prin scăderi generalizate de preţuri pe activele de risc, capătă însă accente dramatice în Cipru, unde bancomatele nu funcţionează de vineri. „Sunt extrem de nervos. Am muncit ani şi ani pentru a aduna banii şi acum îi pierd pentru că aşa vor olandezii şi germanii“, declară un cipriot de 54 de ani care a muncit în Marea Britanie. În faţa unei sucursale a unei bănci din Cipru, un protestatar vehement a parcat ameninţător un buldozer, iar 71% dintre cetăţeni îşi doreau ca parlamentul ţării să respingă planul convenit la nivelul miniştrilor de finanţe al UE, potrivit unui sondaj realizat de Universitatea din Nicosia.

„Inechitabil, cu viziune îngustă şi autodistrugător“; aşa caracterizează acordul pentru Cipru publicaţia britanică The Economist într-un mesaj pe twitter, în timp ce Max Keiser, realizator la postul TV Russia Today, lansează pe aceeaşi reţea de socializare următorul mesaj: „Bancherilor nu le mai ajunge cât fură unii de la alţii şi au ajuns să fure şi de la deponenţi“.

Deponenţii din băncile cipriote urmează să piardă între 6,75% şi 9,9% din valoarea depozitelor lor,