Scăderea şi îmbătrânirea populaţiei pune presiune pe bugetul de stat, încetineşte economia şi creşte dependenţa de capitalul străin pentru finanţarea deficitelor sunt de părere analiştii BCR. Soluţii? Câştigarea independenţei…alimentare, economisirea în active la adăpost de tentaţiile statului, poate importul de populaţie.

Unul din 7 români are peste 65 de ani în prezent iar în lipsa unui salt al natalitaţii (acum avem 1,2 copii la o femeie, faţă de peste 2 în Franţa sau Irlanda ori 1,6 media la nivelul UE) raportul va ajunge la 1 la 3 în 2060. Dacă în 1990 la fiecare salariat erau 0,4 pensionari, în acest moment raportul este de un salariat la 1,2 pensionari iar în 2060 vor fi 1,5 pensionari la fiecare salariat. Presiunea maximă pe sistemul de pensii va fi după 2035, când decreţeii încep să se pensioneze în masă. Scăderea şi îmbătrânirea populaţiei încetineşte creşterea economică (avansul potenţial al PIB-ului s-a redus la 1,3% în 2013, sub serviciul datoriei publice-datoria ne creşte în prezent chiar dacă nu contractăm împrumuturi noi), pune presiune pe bugetul statului (deficiele sistemului de pensii sunt în creştere) şi accentuează nevoia de capital străin.

Conform calculelor BCR Cercetare, speranţa de viaţă în vecinătatea vârstei de pensionare (65 de ani) este în medie de 16 ani în prezent dar ar putea urca la 18 ani în 2030. Ce economii ar trebui să avem la pensionare pentru a compensa scăderea previzibilă a puterii de cumpărare a pensiei şi a supravieţui 18 ani din ele?

Dacă pornim de la ideea că pensia medie nu va reprezenta decât jumătate din salariul minim pe economie după 2035 (presupunere rezonabilă), ar însemna că fiecare să pună de-o parte macar echivalentul celeilalte jumătaţi a salariului minim pe economie (asta înseamnă economii însumate cât 108 salarii minime, la valoarea de atunci, sau aproximativ 75.000 lei în banii de acum) pe