La capitolul vitalitate culturală, municipiul Cluj-Napoca deţine locul I pe ţară, depăşindu-şi principalii competitori aflaţi în cursa pentru capitala culturală europeană.

Cu un scor destul de strâns, municipiul Cluj-Napoca a reuşit, în ultimii ani, să se menţină pe prima poziţie în privinţa vitalităţii culturale (după Bucureşti) - conform studiilor Centrului de Cercetare şi Consultanţă în Domeniul Culturii. Clujul punctează la capitolele infrastructură culturală şi evenimente. În schimb, la capitolul alocări de fonduri publice pe acest sector, se află la coada clasamentului, în spatele tuturor celorlalţi competitori înscrişi la titlul de captitală culturală europeană.

Primăria Clujului a alocat culturii, în ultimii ani, doar 0,7-0,9 % din bugetul local, adică mult sub media europeană de 2%. Interesant este că nu Timişoara sau Iaşiul pot crea probleme Clujului în competiţia capitalelor culturale europene, ci Sf. Gheorghe, care în doi ani a reuşit să se evolueze de pe un codaş loc 22, pe un fruntaş loc 3. În ansamblu, municipiul Cluj-Napoca a reuşit să-şi menţină poziţia de lider în clasamentul vitalităţii culturale, arată studiile efectuate de Centrul de Cercetare şi Consultanţă în Domeniul Culturii (CCCDC), ceea ce nu înseamnă, însă, că în viitor n-ar putea fi surclasat de alte oraşe. De altfel, potrivit ultimului studiu CCCDC, realizat în 2010, un oraş inferior Clujului din punct de vedere economic, Sf. Gheorghe, a demonstrat o evoluţie însemnată, urcând direct pe locul 3, de pe codaşul loc 22 pe care îl deţinea în 2008. Maghiarii din secuime, în frunte cu autorităţile locale, au înţeles, se pare, necesitatea concentrării resurselor financiare şi umane în domeniul culturii şi s-au comportat ca atare. Aşa se face că astăzi, ei sunt în măsură să-şi anunţe canidatura pentru titlul de capitală europeană culturală şi chiar să emită pretenţia de-a câştiga