M-a bucurat iniţiativa colegilor de la cotidianul online "Ziua Veche", condus de Doru Dragomir, de a posta, zilele trecute, pe YouTube, un documentar aparte, despre esenţa misiunilor executate de militarii români - din forţa expediţionară naţională - dislocaţi în teatrul de război, din Afganistan. Un film ce poartă marca vizionarului Gabriel Cobasnian şi a omului de televiziune Benone Neagoe. Şi, mai nou, laurii Uniunii Ziariştilor Profesionişti.

Aş începe cu o confesiune. De Benone Neagoe mă leagă cea mai lungă misiune, trăită pe şapte mări, parcurse, timp de o lună de zile, pornind din portul Constanţa, până în cel italian La Spezia. Şi retur. Efectuată cu fregata de azi - distrugătorul de atunci - "Mărăşeşti".

La bordul căreia am înţeles tăria fiecărui marinar militar, cea testată şi de o furtună zdravănă, care parcă transformase nava într-o simplă copaie, zdruncinată de loviturile de ciocan ale valurilor uriaşe.

Ben, cum îi spun prietenii, a intrat în fiecare compartiment al navei, a stat de vorbă cu toţi membrii echipajului, a filmat viaţa simplă a celor care aduc glorie ţării, fără a li se pomeni vreodată numele, fiind atunci secondat de cel care şi-a asumat mânuirea camerei de filmat, Marian Moşneagu.

Nu ezit să reiterez afirmaţia că de la Benone Neagoe am învăţat şi savurat unele dintre secretele realizării reportajelor de televiziune, aidoma untului întins pe o felie mare de pâine transilvăneană, el fiind din inima plaiurilor de peste munţi.

De Gabriel Cobasnian m-a apropiat o altă misiune, executată în Irak. Unde cineastul echipat în uniforma de campanie se scula înaintea răsăritului de soare, pentru a imortaliza primele raze de lumină pogorâte pe un deşert marcat de sondele petrolifere în flăcări, elicopterele militare americane, rafalele izolate de arme automate, autovehiculele italiene, transportoarele blindate - ale mili