Speriaţi de efectele unei confiscări a economiilor asupra încrederii în sistemele bancare, birocraţii din zona euro acceptă ca depozitele de sub 100.000 de euro din Cipru să nu mai fie taxate cu 6,75%, în schimb vor ca economiile „bogaţilor“ ce depăşesc acest prag să fie subţiate cu 15,6%, pentru a menţine constantă valoarea participării ţării la planul de salvare a băncilor cu probleme. Deocamdata, Parlamentul din Cipru a respins planul de salvare.

Miniştrii Finanţelor din zona euro au menţinut ţinta impusă Ciprului, de a atrage 5,8 miliarde euro prin taxarea depozitelor bancare, însă s-au arătat deschişi faţă de o taxă progresivă, pentru a proteja micii depunători, transmite Bloomberg.

„Autorităţile din Cipru vor introduce mai multă progresivitate în taxa specială comparativ cu ceea ce a fost convenit pe 16 martie, cu condiţia să rezulte în continuare aceeaşi reducere a anvelopei de finanţare şi, în consecinţă, să nu afecteze valoarea totală a asistenţei financiare“, se arată într-un comunicat transmis în urma teleconferinţei miniştrilor de Finanţe din zona euro. O sursă oficială europeană a declarat că instituţiile financiare internaţionale discută cu Ciprul scutirea depozitelor mai mici de 100.000 de euro de la taxa specială prin impunerea unei taxe mai mari, de 15,6%, asupra depozitelor mari. Multe dintre depozitele mari din Cipru sunt deţinute de entităţi din străinătate, în principal din Rusia. Zona euro a convenit sâmbătă un acord de bailout de 10 miliarde euro pentru Cipru, ce presupune drept precondiţie o taxă specială asupra depozitelor bancare din ţară, de 6,75% în cazul economiilor de sub 100.000 euro, respectiv 9,9% din sumele care depăşesc această valoare. Ciprul se grăbeşte să renegocieze termenii înţelegerii, pentru a linişti populaţia nemulţumită şi pentru a asigura trecerea proiectului prin Parlament. Dezbaterile au fost amânate în