Recent, informaţii publicate în presa britanică – preluate şi de media românească – fac referire la contextul abdicării Regelui Mihai (The Guardian, 5 martie 2013). Cum episodul este departe de a fi complet lămurit de istorici, iar opiniile referitoare la actul renunţării la tron sînt încă vii în spaţiul public, redăm mai jos fragmente dintr-un raport diplomatic transmis Foreign Office-ului de către ambasadorul Marii Britanii la Bucureşti, Adrian Holman. Extrem de interesantul document detaliază relaţiile suveranului cu Guvernul comunist şi liderii trupelor sovietice staţionate în România. Raportul a fost trimis de Holman la finalul unui dineu organizat la Sinaia, pe 5 august 1947 (The National Archives of the United Kingdom, Foreign Office, FO 496/1 – Correspondence respecting Romania, part 1, 1947, pp. 61–64).

„Majestatea Sa şRegina Mamăţ mi-a spus că regretă că nu ne mai văzuse, pe mine şi pe soţia mea, dar presiunea rusească nu le permitea să îndrăznească aşa ceva. Orice contact cu noi stîrnea imediat o mare suspiciune şi, nu cu mult timp în urmă, însuşi primul ministru a remarcat faţă de Rege, în mod grosolan, că stătea la castelul de la Săvîrşin doar pentru a purta conversaţii secrete cu prietenii lui britanici şi americani.“ Mai apoi, Regina Elena a explicat că reuşise să organizeze respectiva întîlnire cu Holman doar după ce, cu cîteva zile înainte, oferise un dineu similar pentru oficialii sovietici, prim-ministru şi alte personalităţi ale zilei. „Generalul Susaikov şreprezentantul Rusiei în Comisia Aliată de Controlţ s-a purtat nepoliticos cu Regele şi a strîmbat din nas oricînd conversaţia a ajuns la ceva britanic sau american. Cînd i-a fost prezentat unul dintre palate, după prînz, generalul Susaikov a făcut o remarcă foarte insultătoare la adresa armatei române, în timp ce privea o poză militară. A tras din perete o sabie chinezească veche şi,