Din timp in timp, evenimentele politice o iau razna, demonstrand ca intre activitatea unor diriguitori, fisa postului si agenda lor publica se casca hauri imense.
Este si cazul acuzatiei aduse unor politicieni precum Sorin Frunzaverde sau Mihai Stanisoara ca sunt masoni. Ca si cum ai spune despre cineva ca este pescar (cu undita) ori vanator de rate salbatice, pictor, sculptor amator sau ca in timpul liber isi tine un jurnal.
Cine ne sunt masonii?
Despre masonerie, insa, e bine sa discutam in cunostinta de cauza fiindca, la o privire atenta in trecutul Romaniei, aflam ca fundarea statului nostru modern este legata de mari personalitati ca: Dimitrie Cantemir, Barbu Stirbei, Vasile Alecsandri, Gheorghe Asachi, Constantin Argetoianu, Ion C. Bratianu, C. A. Rosetti, Alexandru Ioan Cuza, Mihail Kogalniceanu, Ion Ghica, Dimitrie Gusti, Nicolae Titulescu, Mihail Sadoveanu..., lista putand continua cu alte cateva sute, toate facand parte din diferite loji masonice.
De aici si pana la devoalarea unor scenarii care atribuie meritele realizarii Romaniei moderne masonilor nu a fost decat un pas, facut de istorici grabiti, sau de politicieni fie in nevoia de imagine si notorietate, fie in incercarea de a arunca oprobriul asupra opozantilor.
A se mai observa ca atat apartenenta cat si acuzatia nu au adus cuiva vreo paguba ori cine stie ce avantaj, in schimb ambele au creat turbulente mediatice.
Masoneria nu e facultate
Fireste, asta nu inseamna neaparat ca actualii politicieni-masoni, unii stiuti, dar cei mai multi anonimi, tacuti, retrasi din prim-planul vietii publice, au primit din partea respectivei organizatii nascute din negura istoriei certificate, diplome de merit care sa ni-i impuna ca mari politicieni si ca barbati de stat.
Pentru ca in Romania Sorin Frunzaverde este presedintel
