Irakul marchează zece ani de la invazia americană, în cea mai mare discreţie şi într-un context tensionat. Un nou val de atentate care a vizat zone şiite din Bagdad şi de la periferie s-a soldat marţi cu 52 de morţi şi peste 170 de răniţi.

Irakienii nu au starea de spirit necesară pentru a sărbători, cu atât mai mult cu cât dictatura lui Saddam Hussein a cedat repede locul violenţelor, de care ţara este devastată în continuare.

În urmă cu un deceniu, Statele Unite şi aliaţii lor au declanşat operaţiunea Iraqi Freedom. Motivul invaziei: armele de distrugere în masă deţinute de regim şi pericolul reprezentat de acestea pentru întreaga regiune. Atacul a dus rapid la înfrângerea forţelor armate ale dictatorului Saddam Hussein şi la ocuparea ţării. Însă coşmarul irakian era doar la început. Atentatele şi atacurile armate conduse de facţiunile religioase şi politice au făcut zeci de mii de victime şi au menţinut o situaţie de instabilitate, care persistă şi astăzi.

Organizaţia neguvernamentală Iraq Body Count, cu sediul în Marea Britanie, tocmai a publicat un studiu, potrivit căruia cel puţin 112 mii de civili au murit, începând din 20 martie 2003.

În plan politic, Irakul este departe de a încarna democraţia exemplară imaginată de preşedintele american George W. Bush, la declanşarea ostilităţilor.

Premierul Nouri al-Maliki este criticat de aliaţii săi din coaliţia guvernamentală şi de minoritatea sunnită, care susţine că este "marginalizată". Observatorii şi diplomaţii văd în conflictul dintre Bagdad şi regiunea autonomă Kurdistan cea mai mare ameninţare pentru stabilitatea ţării.

Irakul marchează zece ani de la invazia americană, în cea mai mare discreţie şi într-un context tensionat. Un nou val de atentate care a vizat zone şiite din Bagdad şi de la periferie s-a soldat marţi cu 52 de morţi şi peste 170 de răniţi.

Irakienii