Sindicaliştii de la Universitatea „Al.I. Cuza” afirmă că modul de finanţare impus de la nivel central, prin minister, este motivul principal pentru care instituţia a fost nevoită să micşoreze lefurile

Sindicaliştii de la Universitatea „Al.I. Cuza” au plecat cu coada între picioare de la întâlnirea cu rectorul Vasile Işan. Deşi iniţial s-a anunţat că şedinţa durează 60 de minute, discuţiile s-au prelungit de-a lungul a mai mult de patru ore, fără a găsi însă vreo soluţie de a ieşi din impas.

Nemulţumirile privind diminuările salariale nu pot fi rezolvate atât timp cât finanţarea de la bugetul de stat este în continuă scădere, iar veniturile proprii s-au micşorat substanţial faţă de anul 2008. Conducerea universităţii a recunoscut că nu există o comunicare eficientă cu angajaţii, în special cu personalul administrativ, dar a dat asigurări că vor întruni mai des comisia paritară.

Problemele se pot acutiza

Liderul sindicatului, Cătălin Lungu, susţine că a fost lămurit vizavi de modul în care se calculează plafonulpentru fiecare facultate şi că a înţeles de ce bonusurile au scăzut de la 30% la 15%. După ce a acuzat conducerea de lipsă de transparenţă, explicaţiile au devenit brusc pertinente. „Am primit răspunsuri la multe din întrebările pe care le aveam – încadrarea în normele legale şi modul de soluţionare a problemelor financiare ale universităţii. Problema cea mai gravă este mai sus: finanţarea la nivelul întregii ţări. Pentru că două milioane de copii nu s-au născut, alte două milioane au plecat în străinătate cu părinţii, jumătate din cei care ar trebui sa ajungă in universitate nu trec de bacalaureat – toate aceste lucruri au condus la o diminuare substanţială a numărului de studenţi. În consecinţă, la nivel de minister ar trebui să găsim o altă modalitate de finanţare”, declară profesorul Lungu. Perspectivele chimistului asupra vii