Cel mai detestat preşedinte al României a avut în decursul a 3 săptămâni întâlniri cu doi papi: o întâlnire tet-a-tet cu Papa Benedict XVI şi o prezenţă formală la înscăunarea oficială a noului Papă Francisc. Ar spune unii că preşedintele – detestat de 87 la sută dintre români, destituit de români în referendum, dar repus în funcţie de Curte Constituţională – are relaţii internaţionale solide. Anumite relaţii evident că are: ne aducem aminte de sprijinul aproape fanatic de care s-a bucurat Băsescu din partea preşedintelui Consiliul Europei, Juan Manuel Durao Barroso, din partea cancelarului Angela Merkel, a lui Philip Gordon, adjunctul secretarului de stat american de stat şi a altor lideri politici mai mici sau mai mari.

Cum a putut acest personaj dubios, implicat scandaluri uriaşe (vânzarea flotei româneşti, fraudarea alegerilor prezidenţiale din 2009), să îşi facă relaţii bune pe plan internaţional? Ne amintim că înainte de criza din vara anului 2012 nici un lider european sau mondial nu-l mai primea pe Băsescu: Berlusconi a evitat să intre în discuţie cu Băsescu la summitul NATO din noiembrie 2011, iar Sarkozy i-a întors pur şi simplu spatele. În ultimii doi ani singurul lider străin cu care a avut relaţii de prietenie a fost premierul naţionalist-radical al Ungariei, Viktor Orban. De altfel, Viktor Orban a făcut un apel public către maghiarii din Ardeal să nu participe la referendumul pentru destituirea preşedintelui Băsescu din iulie 2012 (participarea maghiarilor ardeleni la referendum ar fi asigurat cvorumul infam impus de UE românilor pentru destituirea lui Băsescu).

Deşi în propria lui ţară (pe care doar o guvernează) Băsescu este o epavă politică, el totuşi mai trăieşte încă: pe plan european trăieşte prin relaţiile create în Partidul Popularilor Europeni, iar în România supravieţuieşte doar prin controlul ferm pe care-l are asupra