Scăderea PIB-ului potenţial, prin reducerea contribuţiei forţei de muncă şi capitalului, presiunea tot mai mare asupra bugetului de stat, prin majorarea cheltuielilor cu asistenţa socială, şi afectarea ratei de economisire sunt principalele consecinţe ale îmbătrânirii populaţiei, potrivit BCR. În prezent, 1 din 7 români are peste 65 de ani, în 2030 se va ajunge la un raport de 1 la 5 persoane, iar în 2060 la 1 din 3, dacă natalitatea nu va fi îmbunătăţită. România se află în top 5 state membre UE (alături de Slovacia, Polonia, Letonia şi Slovenia) care vor cunoaşte cel mai rapid ritm de îmbătrânire a populaţiei în următoarele decenii. Mediana vârstei populaţiei va ajunge la 46 de ani în 2030 şi 52 de ani în 2060, de la 39 de ani în 2011, potrivit raportului "Implicaţiile economice ale procesului de îmbătrânire a populaţiei în România" realizat de divizia BCR Cercetare. O primă consecinţă economică a îmbătrânirii şi reducerii populaţiei totale este scăderea PIB-ului potenţial, prin diminuarea contribuţiei forţei de muncă, dar şi a capitalului, în condiţiile afectării economisirii interne. PIB-ul potenţial al României a scăzut la 1,3% în 2013, de la 5% în 2004, pe seama contracţiei investiţiilor private. Circa o treime din forţa de muncă din România se regăseşte în agricultură, faţă de doar 3,4% în zona euro. Sectorul serviciilor reprezintă 42% din forţa de muncă ocupată în România, comparativ cu 72% în zona euro. Dacă în anul 1990 existau 0,4 pensionari la fiecare salariat, raportul s-a inversat din 1998, iar în prezent la fiecare salariat sunt 1,2 pensionari, urmând ca la orizontul anului 2060 la fiecare salariat să fie 1,5 pensionari. Reprezentanţii BCR consideră că o prioritate o reprezintă oferirea de alternative viabile pe piaţa forţei de muncă persoanelor cu vârsta de peste 50 de ani, în condiţiile în care populaţia inactivă din această grupă de varstă a crescut